Odata cu tendinta internationala de a gestiona deseurile cit mai rational si aderind la nenumarate conventii internatioanale s-a incercat si la noi crearea unei rampe de depozitare a deseurilor care sa corespunda cerintelor UE.

Pe hirtie tot arata aproape perfect. Constructia de asemenea a fost la nivel.  S-a pus la baza stratul impermiabil de argila, s-a facut sistemul de drenaj, s-a facut fintina de dreneaj si cea de filtrare. Totul arata ca in filme. Urma doar sa fie exploatata dupa proiect. Dar ceea ce s-a intimplat mai departe e ceea ce se intimpla in Moldova de ani buni : o politica manageriala utopica.

Conform datelor de la Institutul de Ecologie si Geografie al ASM, de la 10 t de deseuri menajere , se capata 8 tone de scurgeri. Tinid cont de acest aspect, conform proectului, apele reziduale formate si adunate de sistemul de drenaj, trebuia colectate si transportate la o statie de epurare.

Dar in scopul econimosirii combustibilului, aceste ape, in cel mai bun caz erau colectate si folosite la stropirea gunoistii. Dar de obicei erau lasate sa se scurga pe cimp deschis. Ca rezultat acesta a dus la poluarea solurilor, dar cel mai mult a apelor de suprafata si subterane.

Cautarea vinovatilor in acest caz ar insemna o pierdere de timp.  Ar trebui de schimbat politica gestionarii deseurilor. Circa 70% din deseurile duse la rampa sunt recilabile. Suntem oare asa de bogati ca sa ne permitem sa le aruncam?  E o intrebare care ne vizeaza pe toti. Dar e necesar nu numai efortul cetatenior, deoarece lipsa unei infrastructuri in gestionarea deseurilor face zadarnice eforturile lor.

Nu ne ramine decit sa speram ca autoritatile o sa constientiyeye acest fapt inainte ca sa fie prea tirziu. E 2009, astepam schimbarea care ar putea aduce schimbari…

Dupa ce am privit  acest film, nu am facut altceva decit sa ma conving inca odata ca omul este inventia fatala a evolutiei. Avind acces la ratiune, omul a utilizat-o numai pentru el. Ca rezultat avem ceea ce avem astazi.  Daca sa facem o paralela, nu cred ca un eveniment echivalent cu cel din film ne-ar putea salva planeta. In cel mai bun caz nu va fi un happy end pentru specia umana.

Filmul contine elemente pe care noi acum le numim fantastice, dar nu putem sa le negam 100 %. Mi-a placut ideea cu insectele pe post de reducatori, lucrau foarte eficient (ne-ar prinde bine asa ceva la rampele noastre de gunoi ).

Ideea ca sentimentele ne pot salva, dupa parerea mea nu e una destul de reusita. E mai mult o scuza : da, distrugem, dar noi avem sentimente! In realitate cred ca filmul , pe linga scopurile materiale , ar vrea sa trezeasca constiinta maselor, care ar trebui sa inceapa a gindi mai global actiunile.

Prezentarea problemelor ecologice in filme artistice este o idee buna, pentru ca el au un public larg, si respectiv o sansa mai mare de a transmite mesajul.

  Introducerea plantelor modificate genetic (PMG) in agricultura a fost o revolutie care promitea multe.  Marirea productiei, utilizind acelasi teritoriu si aceleasi plante, parea sa fie o solutie ideala pentru criza de resurse ce se contureaza. Dar ca totdeauna exista si reversul medaliei, care nu este unul placut.

Efectele plantelor modificate genetic ar putea fi mult mai rele decât s-a spus până acum, a declarat profesorul Gilles – Eric Seralini, specialist în biologie moleculară. El este unul dintre primii cercetători ai lumii care au avertizat populaţia asupra efectelor organismelor modificate genetic (OMG).

Într-o conferinţă de presă a Greenpeace, cercetătorul a spus că guvernele lumii şi companiile producătoare de plante transgenice încearcă să ascundă semnele de toxicitate ale OMG-urilor. El a încercat să demonstreze cu argumente ştiinţifice că OMG-urile produse şi comercializate de compania Montanto pentru alimentare şi furajare, sunt toxice.

Compania produce 90% din culturile modificate genetic din întrega lume. Potrivit cercetătorului, rezultatele obţinute de Consiliul Stiinţific pentru Cercetarea Independentă de Inginerie Genetică, al cărui preşedinte este el însuşi, coincid la linie cu rezultatele pe care Montanto le-a obţinut după ce şi-a testat  propriile produse.

Concluzia testelor: deoarece conţin şi pesticide, OMG-urile pot cauza cancer, boli nervoase, disfuncţii sexuale, de reproducere şi pot afecta întregul sistem imunitar.

www.gandul.info

Ne ramine sa alegem, o populatie numeroasa si bolnava, sau…. dar nu cred ca noi vom fi ce care vom alege. Oricum primul pas este informarea. Viitorul va arata si ne va judeca.

In domeniu de reciclare, pina acum toti erau preocupati de metale uzate, sticla, hirtie. Dar acum , odata cu Boom-ul industrial si marirea esentiala a producerii si vinzarii de electrocasnice, incepe sa se contrasteze necesitatea recilarii acestora. Este binevenita initiativa unor agenti economici care comercializeaza electrocanice, de a oferi reduceri la cumpararea tehnicii noi, in schimbul la tehnica uzata. Acest lucru a inceput sa fie aplicat in Romania. In Republica Moldova nu am gasit informatie referitoare la acest fapt. Dar tinid cont de orientarea spre UE, aceasta “moda” va fi preluata si de agentii economici autohtoni.

In electrocasnicele uzate se gasesc atit materiale utile , adica recilabile , cit si substante periculoase. Cel mai banal exemplu este frigiderul. Cu totii stim ca gazele care sunt utilizate la racire in frigidere, dauneaza stratului de ozon.

Deci recliclarea electrocasnicelor nu numai ca e o sursa de materie prima secundara, dar si o cale de protejare a mediului.

Avantajele utilizării algelor constă în capacitatea lor enormă de reproducere cât şi în conţinutul biochimic valoros. Proteinele de origine algală pot completa proteinele produselor ce conţin o cantitate insuficientă de lizină şi trionină. Totodată cantitatea de proteine obţinute din alge la o unitate de suprafaţă într-o unitate de timp este de zeci de ori mai marte în comparaţie cu aşa culturi ca gramineele, leguminoasele ş.a. Una din speciile de alge microscopice care se află în atenţia multor specialişti este alga cianofită Spirulina platensis. Această algă preferă bazinele cu apă alcalină, din zonele tropicale şi subtropicale din Africa şi America Latină. Se întâlneşte uneori şi în bazinele din zonele temperate, fiind găsită şi în Moldova. În multe ţări Spirulina ocupă un loc tot mai de vază în lipsa produselor alimentare deoarece celulele ei conţin 75- 78% proteină. Cu toate acestea putem menţiona că mediul de cultivare a Spirulinei este foarte costisitor.

Este stabilit faptul că apa uzată este substrat al activităţilor metabolice a diferitelor microorganisme, influenţează natura reacţiilor biochimice prin calitatea şi concentraţia substanţelor organice existente în aceasta şi în mare măsură prin variaţia compoziţiei ei. Apele reziduale după proprietăţile fizico – chimice sunt nestabile, ele joacă un rol important la creşterea în masă a algelor, determinată de concentraţia N, P, K şi a substanţelor biologice active care stimulează creşterea şi dezvoltarea lor.

Pentru a cerceta cum se comporta Sprirulina Platensis pe un astfel de mediu, am colectat apa din diverse porţiuni ale fluviului Nistru din sectorul Soroca. Locurile de colectare(vezi schema oraşului), au fost alese :

1. Din locul de scurgere a apelor reziduale în Nistru

2. În aval de locul de scurgere

3. În amonte de staţia de epurare

După colectare , a fost verificat Ph-ul apei. El practice se integra în normele admise. În prima proba, el era egal cu 7; în cea de-a doua -6,8; în cea de-a treia – 6,5; După proprietăţile organoleptice, prima proba e clar poluată, a doua-simţit, iar la a treia foarte slab. Proba a fost însămînţată pe data de 19.02.08. În 200 ml de probă s-a pus cite 10 ml de algă din cultura matură. Probele au fost puse în diverse concentraţii:

După cum vedem, iniţial pH-ul a crescut, datorită activităţii algelor. Iar mai tîrziu a scăzut, ca rezultat al scăderii concentraţiei de elemente nutritive.

În primele zile după însămînţare, toate probele se dezvoltau uniform. Peste o săptamână, în unele probe s-a observant o diminuare a intensităţii culorii verzi şi s-a observant că au început să se dezvolte alte alge. Aceasta s-a întimplat în 3 din probele cu apă din amonte. Adică, în celelalte probe, condiţiile erau prielnice doar pentru spirulină. În urma cercetării la microscop s-a constatat că totuşi în proba în care părea că spirulina a dispărut, ea totuşi este în cantităţi foarte mici, sub formă de filament scurte.